Este cunoscut faptul că Bangkok-ul, Singapore sau Kuala Lumpur reprezintă destinaţii turistice de vis, dar ele sunt, în aceeaşi măsură, centre importante pe harta pirateriei moderne. Louis Vuitton, Cartier, Rolex, Calvin Klein sunt doar câteva din marile mărci falsificate în aceste părţi ale Terrei. Cifra de afaceri se ridică la câteva miliarde de dolari anual şi reprezintă aproximativ 7% din volumul comerţului global.
Aceasta este, însă doar o mică parte din gigantica afacere, este doar vârful piramidei lui Keops.
Sunt trei motive pentru care oamenii cumpără marfă de contrabandă: nu ştiu că sunt falsuri, nu le pasă, sau nu au bani pentru cele originalele. Mafia a sesizat potenţialul uriaş al industriei falsurilor şi a trecut-o în “patrimoniul” său. Falsificatorilor nu le-a fost greu să întocmească planul de afaceri al business-ului datorită apetitului pentru produse ce poartă mărci de prestigiu şi lipsei profunde a ocupării forţei de muncă în Asia.
S-a ajuns chiar la o ierarhizare calitativă a pieţei în ceea ce priveşte originalul şi copiile sale: dacă, de exemplu, o geantă originală costă 500 de dolari, pe piaţă apar două variante: 50 de dolari pentru pretenţioşi şi 5 dolari pentru toată lumea. Designul celor trei genţi este identic, diferă doar calitatea materialelor folosite şi a finisajelor.
Atunci când cumpărăm un produs contrafăcut, băgăm banii în buzunarul crimei organizate. Legislaţia este cu un pas în urma fenomenului deoarece industria falsurilor este o afacere ce duce profit maxim cu riscuri minime. Au apărut legături între granzii falsurilor şi organizaţiile teroriste internaţionale. În schimbul unor servicii de logistică sau forţă de muncă, piraţii industriali virează sume mari în conturile acestor organizaţii.
Contrabanda escrochează firmele care fabrică produse de marcă, diminuează sumele colectate de guverne ca taxe şi impozite şi limitează sau reduce numărul persoanelor angajate în industriile originale. În acelaşi timp, oferă locuri de muncă pentru milioane de oameni, numai în China, numărul persoanelor angajate în industria falsurilor este estimat la cinci milioane. Pierderea locurilor de muncă în industria din Vest se datorează contrabandei, dar tot ea este cea care asigură populaţiei estice singurul mod de viaţă.
Această problemă nu are soluţie atât timp cât oamenii vor simţi nevoia să-şi etaleze semnele exterioare ale statutului social.
Adrian Claudiu Rusu
