Preşedintele Traian Băsescu a prezentat, în numele statului român, un omagiu victimelor Holocaustului, cu ocazia inaugurării Monumentului dedicat acestora, în centrul Capitalei, arătând că „România îşi exprimă astăzi cu demnitate conştiinţa propriei responsabilităţi în faţa istoriei”.
„Cu prilejul comemorării zilei Holocaustului în România inaugurăm memorialul victimelor Holocaustului, expresia cinstirii memoriei membrilor comunităţii evreieşti şi ai comunităţii Roma, victime ale persecuţiilor sistematice şi ale ideologiei urii din timpul celui de-al doilea război mondial”, a susţinut Traian Băsescu, în cadrul ceremoniei dedicate comemorării victimelor Holocaustului.
Examen la conştiinţă… mai greu
Şeful statului a arătat că între anii 1940 şi 1944 responsabilitatea a aparţinut conducerii statului român, lui Ion Antonescu şi, de altfel, tuturor celor care au tăcut şi nu s-au împotrivit abuzurilor şi crimelor împotriva comunităţii evreieşti şi al comunităţii Roma. "Este o crimă care nu poate fi vreodată uitată sau minimalizată pentru că memoria victimelor şi a supravieţuitorilor Holocaustului ne aduce în faţa conştiinţei responsabilitatea de a cunoaşte, de a asuma şi de a transmite adevărul istoric. Amintindu-ne de cei deportaţi, de cei forţaţi să-şi părăsească ţara, de cei deposedaţi de bunurile lor, de drepturile lor fundamentale, ne facem un necesar examen de conştiinţă", a spus şeful statului, arătând că inaugurarea Monumentului în Bucureşti dă ocazia statului român posibilitatea de a-şi asuma trecutul şi adevărul istoric.
„Memorialul victimelor Holocaustului ridicat în Capitală de sculptorul Peter Jacobi este răspunsul matur al societăţii româneşti la urgenţa recuperării memoriei şi a privirii critice lucide asupra trecutului”, a arătat Băsescu, subliniind datoria României de a cinsti memoria celor care au murit în progromurile de la Dorohoi şi Galaţi din iunie 1940, Bucureşti, ianuarie 1941 şi Iaşi 1941, a evreilor din Basarabia şi Bucovina precum şi a romilor deportaţi în Transnistria şi a evreilor din nord-vestul României deportaţi la Auschwitz în 1944 de către autorităţile maghiare de ocupaţie.
Fără xenofobie şi antisemitism
Preşedintele a subliniat şi necesitatea de a acţiona împotriva oricăror manifestări xenofobe sau antisemite. "O rugăciune evreiască spune "Să ne amintim", aşa cum sugerează şi Coloana memorialului. Să ne amintim pentru a-i cinstit pe cei care au murit nevinovaţi, să ne amintim pentru a spune copiilor şi nepoţilor noştri tragedia Holocaustului, să ne amintim pentru a nu se mai repeta niciodată. Să ne amintim pentru ca umanitatea să nu mai renunţe niciodată la propria umanitate, să nu mai decadă prin violenţă, persecuţii şi crime", a spus preşedintele.
Istoria Holocaustului necesită o cercetare continuă
Băsescu a mulţumit celor care au făcut posibilă realizarea Monumentului Holocaustului, una din recomandările Comisiei Internaţionale pentru studierea Holocaustului din România prezidată de Elie Wiesel. Totodată, preşedintele şi-a exprimat încredera că că România va dezolta în continuare programe formative şi de cercetare a istoriei Holocaustului, aşa cum a inaugurat Institutul naţional Elie Wiesel pentru studierea Holocaustului din România şi a lansat un manual de Istorie a evreilor pentru elevii de liceu. "Graţie contribuţiei tuturor celor care participă la acest proces România îşi exprimă astăzi cu demnitate conştiinţa propriei responsabilităţi în faţa istoriei", a încheiat şeful statului.
După alocuţiunile rostite de marele rabin şi şeful statului, preşedintele Traian Băsescu, Liviu Beriş şi Dumitru Trancă, supravieţuitori ai Holocaustului şi lideri ai comunităţii evreieşti, respectiv rome, din România, au dezvelit placa Memorialului.
Apoi, cei trei au depus în Memorialul Holocaustului o urnă cu pământ din gropile comune ale victimelor pogromului din 1941 de la Iaşi.
La evenimentul comemorării victimelor Holocaustului au participat, pe lângă reprezentanţi ai comunităţilor evreieşti şi Roma, membri ai corpului diplomatic, ai cultelor, dar şi politicieni: preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, miniştrii Theodor Paleologu, Vasile Blaga, Cătălin Predoiu, Mihai Stănişoară, primarul Capitalei Sorin Oprescu, şi deputaţii care reprezintă în Parlament minorităţile evreieşti şi Roma din România.
Costel Rotaru
