Mânăstirea Suceviţa, cu hramul Învierea Domnului, a fost construită în ultimele decenii ale secolului al XVI-lea, cu cheltuiala familiei de boieri Movilă. Documentar, Mânăstirea Suceviţa este atestată la anul 1586, ca rezultat al iniţiativei mitropolitului Gheorghe Movilă.
Tot în timpul domniei lui Ieremia Movilă se pictează biserica în interior şi exterior. Pictura, realizată în frescă, a fost executată de doi pictori moldoveni, Ioan Zugravul şi fratele său, Sofronie, şi se păstrează în forma originală. Aceasta are o valoare artistică, culturală, istorică şi duhovnicească incontestabilă în întreaga lume. Construită în stilul arhitecturii moldoveneşti, îmbinare de elemente de artă bizantină şi gotică, la care se adaugă elemente de arhitectură ale vechilor biserici de lemn din Moldova, Mânăstirea Suceviţa, de mari proporţii, păstrează planul trilobat şi stilul statornicit în epoca lui Ştefan cel Mare, cu pridvorul închis.
Notă aparte fac celelalte două mici pridvoare deschise. În incinta mânăstirii se mai află încăperi ale vechii case domneşti şi beciuri unde ar fi fost ascunsă o fabuloasă avere, conform mărturiei lui Ion Neculce. O trăsătură caracteristică a picturii de la Suceviţa este înclinaţia spre naraţiune, configurând cicluri complete din vieţile unor sfinţi (Sfântul Pahomie, Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava, Sfântul Ierarh Nicolae, Sfântul Mucenic Gheorghe, Viaţa lui Moise etc.), prezentate cu scop educativ. Pictura interioară este repartizată pe toată suprafaţa disponibilă conform schemelor tradiţionale, îmbogăţită însă prin subiecte mai puţin obişnuite în Moldova, dar familiare pentru Muntenia – spre exemplu: reprezentarea Cortului Mărturiei, în altar.
Iconostasul Mânăstirii Suceviţa este sculptat în lemn de tisa, în stil baroc-rococo şi datează din anul 1801. Pridvorul întâmpină, ca de obicei, cu Judecata de Apoi şi o foarte pământeană relatare istorică: Întâmpinarea moaştelor Sfântului Ioan cel Nou la curtea lui Alexandru cel Bun. Alte sute de scene descriu, în pronaos, Viaţa Sfântului Gheorghe, Calendarul, Sinoadele, imagini din Viaţa Sfântului Nicolae ce se desfăşoară în ambianţa marină. Poate că ne-ar lua pagini întregi pentru a descrie minunăţia picturală de la Suceviţa. Şi tocmai de aceea, datorită valorii sale şi a rolului educativ, religios şi cultural, Mânăstirea Suceviţa, perlă a ortodoxiei româneşti, face parte din patrimoniul universal. (A.M.)
