Adrian Năstase solicită conducerii Camerei să trimită cererea procurorului general, de reluare a votului în dosarul „Zambaccian 1”, către Comisiile de regulament şi juridică pentru a se pronunţa asupra inadmisibilităţii documentului, susţinând că, legal, nu se poate relua procedura de vot. Deputatul PSD Adrian Năstase a prezentat, ieri, colegilor din conducerea Camerei punctul său de vedere cu privire la noua solicitare adresată de procurorul general, precizând că argumentul lui Kovesi privind necesitatea reluării votului asupra începerii urmăririi penale în dosarul „Zambaccian 1” ca urmare a modificării Regulamentului Camerei nu este valid. Potrivit lui Năstase, decizia CCR privind neconstituţionalitatea Regulamentului Camerei, pe baza căruia s-a dat votul în cazul dosarului „Zambaccian 1”, are putere numai pentru viitor.
Lui Bombonel îi este frică de penal
„În mod normal, o nouă cerere (n.r. – privind începerea urmăririi penale) ar trebui să respecte anumite prevederi legale pentru a fi supusă unui nou vot parlamentar. În niciun caz nu se poate solicita un nou vot pe un subiect în legătură cu care Camera Deputaţilor a dat, legal, o hotărâre definitivă şi executorie, obligatorie faţă de orice autoritate a statului. Votul deputaţilor este un vot politic, exprimat în cadrul unor reglementări procedurale foarte clare şi stricte. Procurorul general nu ar trebui să încalce prevederile constituţionale şi dispoziţiile Codului de Procedură Penală, care îngrădesc dreptul procurorilor de a redeschide oricând şi oricum o cauză penală”, a arătat Năstase. Potrivit social-democratului, procurorul general se prevalează de o decizie a CCR care a dus la modificarea Regulamentului Camerei, pentru a redeschide un dosar în legătură cu care Parlamentul s-a pronunţat deja. „Reamintesc însă că deciziile Curţii au putere numai pentru viitor. Efectele nu se pot aplica unei proceduri care a fost finalizată înainte de intrarea în vigoare a acestei decizii, respectiv 13 august 2008", a subliniat deputatul.
Năstase, trimis la Cameră
Năstase a susţinut că, după întâlnirea de la Cotroceni din februarie 2009, „cei convocaţi de Traian Băsescu au dorit să rezolve cât mai rapid „cazul Năstase””, motiv pentru care s-a cerut retrimiterea la Cameră a dosarului pentru care deputaţii votaseră deja în 2008. „Dovada presiunilor exercitate de preşedintele Băsescu a fost făcută publică de deja celebra mapă personală a ministrului de externe austriac. La 10 martie 2009, solicitarea lui Traian Băsescu a fost împlinită de Laura Codruţa Kovesi. Iar acum, după câteva luni, solicitarea a fost scoasă din sertarul preşedintei Camerei, pentru a fi fructificată de PDL în campania electorală", mai spune Năstase. Deputatul a reiterat faptul că pe numele său au fost construite mai multe dosare cu „rea-voinţă” şi cu dorinţa de a-l pune mereu în defensivă. „Reluarea acestei cereri în plină campanie electorală nu face decât să reconfirme că dosarul „Năstase” este unul politic”, a acuzat pesedistul.
Micuţa victimă
El a atras atenţia asupra faptului că solicitarea de a se relua un vot politic ar putea crea un precedent. „Dacă s-ar accepta această paradigmă, foarte multe hotărâri deja luate de Camera Deputaţilor în baza vechiului regulament ar trebui resupuse votului”, adăugând că în această categorie ar putea intra hotărârile privind validarea deputaţilor, cele privind alegerea conducerii Camerelor, privind numirea unor judecători la Curtea Constituţională, şi multe altele. „Conform acestui precedent, s-ar impune faptul că funcţionarea Camerei Deputaţilor a fost, în toţi anii din urmă, una nelegală şi că toate actele adoptate sunt nule”, mai spune Năstase.
Năstase apreciază că procedura impusă de Parchetul General este „jignitoare pentru Parlament, şi periculoasă pentru democraţie şi statul de drept”. „Este necesar să se solicite Comisiei pentru regulament şi Comisiei juridice să se pronunţe asupra inadmisibilităţii solicitării procurorului general, iar, în final, plenul Camerei să decidă”, a conchis pesedistul.
Kovesi: „Nu a fost întrunită majoritatea voturilor”
Procurorul general Laura Codruţa Kovesi aminteşte, în scrisoarea trimisă Camerei, că sesizarea Parchetului adresată anterior Parlamentului pe acelaşi dosar a fost respinsă de Camera Deputaţilor în şedinţa din 13 august 2008, „întrucât nu a fost întrunită majoritatea voturilor cerută de art.155 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor pentru adoptarea cererii de începere a urmăririi penale, aşa cum rezultă din procesul-verbal referitor la rezultatul votului exprimat”. „Prin decizia din 01.10.2008 a Curţii Constituţionale, s-a constatat că prevederile art. 155 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor sunt neconstituţionale. Întrucât constatarea neconstituţionalităţii normelor pe baza cărora a fost îndeplinită o procedură impune refacerea acesteia, în considerarea dispoziţiilor art. 147 alin. 4 din Constituţia României, ca efect al deciziei menţionate, este necesar ca procedura parlamentară să fie reluată, iar Camera Deputaţilor să se pronunţe din nou asupra solicitării Parchetului de pe lângă ÎCCJ”, argumentează procurorul general solicitarea de reanalizare a dosarului.
Dosarele lui Adrian Năstase
„Acest principiu a fost afirmat în mod constant de către ÎCCJ, care a arătat că „actele efectuate în temeiul unor texte normative declarate neconstituţionale sunt lipsite de efecte juridice”, iar „deciziile Curţii Constituţionale au efect obligatoriu în cauzele aflate în curs de soluţionare”, stabilind că este necesară restituirea cauzei pentru refacerea urmăririi penale ca efect al declarării neconstituţionalităţii dispoziţiilor procedurale în baza cărora a fost efectuată. Aplicarea aceluiaşi raţionament în prezenta cauză impune reluarea procedurii desfăşurate în faţa Camerei Deputaţilor, astfel încât noua hotărâre să se pronunţe pe baza unor norme procedurale puse în acord cu dispoziţiile constituţionale”, se mai arată în scrisoare. În plus, Kovesi aminteşte de alte două dosare ce-l vizează pe Adrian Năstase şi pentru care Camera Deptutaţilor a votat începerea urmăririi penale, susţinând că există o strânsă legătură între acestea şi dosarul pentru care cere reluarea votului, ceea ce impune ca „cercetările să vizeze toate faptele cu care au fost sesizate organele de urmărire penală”.
Octavian Marin
