Ce este constructorul de rea-credinţă, ne întreabă Dan Bolocan din Giurgiu?
Accesiunea imobiliară artificială este accesiunea ce se realizează prin intervenţia şi activitatea omului. Codul Civil reglementează două cazuri:
-accesiunea construcţiilor;
-plantaţiilor;
-alte lucrări făcute de un proprietar pe terenul său cu materialele aflate în proprietatea altei persoane.
Proprietarul terenului devine şi proprietar al construcţiei, plantaţiei sau altei lucrări prin accesiune. Este însă îndatorat în virtutea principiului îmbogăţirii fără just temei să plătească valoarea materialelor celui căruia i-au aparţinut. De asemenea, poate fi obligat şi la plata de daune interese în condiţiile
-răspunderii civile delictuale.
-accesiunea construcţiilor;
-plantaţiilor;
-alte lucrări făcute de o persoană cu materialele sale pe un teren aflat în proprietatea altuia.
De regulă, proprietarul terenului devine prin accesiune şi proprietar al construcţiilor, plantaţiilor şi lucrărilor realizate, având însă obligaţia să-l despăgubească pe constructor tot pe temeiul principiului îmbogăţirii fără justă cauză.
Tratamentul juridic al constructorului este însă diferit după cum el a fost de rea-credinţă sau, dimpotrivă, de bună- credinţă.
Constructorul de rea- credinţă este acea persoană care ridică o construcţie sau face o plantaţie sau altă lucrare pe un teren, cunoscând că terenul în cauză nu-i aparţine, ci este proprietatea altuia. Într-o atare situaţie, proprietarul terenului are dreptul de a opta pentru una dintre următoarele două posibilităţi:
fie să invoce accesiunea devenind proprietar al construcţiei, plantaţiei ori lucrării respective, cu obligaţia de a plăti constructorului de rea-credinţă valoarea materialelor şi preţul muncii;
fie să-l oblige pe constructorul de rea-credinţă să procedeze la desfiinţarea sau ridicarea construcţiei, plantaţiei sau lucrării respective pe propria lui cheltuială şi de a pretinde daune-interese dacă a suferit un prejudiciu în condiţiile răspunderii civile delictuale.
Constructor de bună- credinţă este acea persoană care ridică o construcţie, face o plantaţie sau altă lucrare pe un teren, având convingerea fermă, dar eronată, că acel teren se află în proprietatea sa. Buna- credinţă trebuie să existe în momentul când s-au făcut lucrările chiar dacă după terminarea lor a devenit de rea-credinţă.
Invocând accesiunea, proprietarul terenului este îndatorat în temeiul principiului îmbogăţirii fără justă cauză să-l despăgubească pe constructor. În ce priveşte întinderea obligaţiei de despăgubire, proprietarul terenului are dreptul să opteze între două soluţii posibile:
fie să-l indemnizeze pe constructor cu o sumă de bani egală cu valoarea materialelor şi preţul muncii;
fie să-i plătească o sumă de bani reprezentând sporul de valoare a terenului înregistrat ca urmare a ridicării construcţiei, efectuării plantaţiei sau facerii altei lucrări.
Felicia Mirea
