De ce? …veşnica întrebare. Oare mai are rost ceva în viaţa asta dacă tu nu eşti lângă mine? Oare poate iubi cineva o persoană aşa cum te iubesc eu pe tine?…cred că e greu de răspuns. Poate nu suntem făcuţi unul pentru celălalt…dar atunci de ce ne-am întâlnit????? De ce a trebuit să vii în viaţa mea dacă nu tu eşti alesul inimii?? Dar eşti, inima îmi spunea că tu eşti alesul şi că te voi iubi mereu.
Dar dacă ceea ce simt eu este obsesie? Oare tot ce s-a întâmplat între noi este un simplu vis, o simplă întâmplare? NU …nu poate fi doar o întâmplare, o simplă fantezie….a fost şi e real, eu ştiu asta. Mă iubeşti…ştiu asta, dar oare iubirea asta ne va ajuta să trecem peste greutăţile vieţii împreună şi să le depăşim? Oare vom avea puterea de a merge mai deparde de fiecare dată când destinul este împotriva noastră? Oare iubirea ne va ajuta să fim un singur suflet în continuare?
Eu sper că da pentru că orice în lumea asta se naşte din dragoste, dacă nu am fii îndrăgostiţi, viaţa ar fii atât de hâdă şi tristă. Şi o floare dacă nu are soare şi apă se ofileşte, şi un copil dacă nu primeşte dragostea celor doi părinţi, sau a bunicilor, fraţilor unde este cazul nu poate trăi fericit. Orice om care iubeşte este plin de viaţă, de speranţă de bună dispoziţie. Este minunat să te poţi trezi dimineaţa şi să spui sunt fericit că am apucat să văd răsăritul, să văd persoanele pe care le iubesc, sau să ştiu că sunt în siguranţă.
Pe lumea asta avem de înfruntat şi greutăţi, şi răutăţi, dar trebuie să învăţăm că orice nu te doboară te face mai puternic. Aşa că uneori e bine să îţi pui întrebarea “de ce ?”, însă nu prea des pentru că eşti tentat să cazi într-o altă ipostază, a persoanelor pesimiste. (J.M.)
