S-a născut în 1837 la Mugello, lângă Florenţa, fiind unul dintre cei mai reputaţi pictori ai Renaşterii. Încă din copilărie a fost atras de viaţa monahală. În paralel se remarcă prin incredibilul său talent pentru pictură.
În anul 1417 intră în organizaţia religioasă Sfântul Nicolae, apoi în ordinul dominican ca şi călugăr la mănăstirea de lângă Fiesole. Numele său călugăresc era Fra Giovanni. În această calitate de călugăr, Angelico realizează mai multe picturi pentru diverse biserici. În 1418 pictează în Biserica Santo Stefano al Pontei, apoi în 1423 în Biserica Santa Maria Nuova. Realizează, în devotamentul său pentru pictură şi biserică, ilustraţii în miniatură pentru Sfânta Scriptură. Mai mult decât atât, a încercat să transmită în toate operele sale învăţăturile Domnului. Însă, remarcabil pentru istoria picturii devine pictarea de către Fra Angelico a întregii Mănăstiri San Marco, pe o perioadă de 12 ani.
Această mare mănăstire fusese încredinţată dominicanilor, ordinul de călugări din care pictorul făcea parte prin Bula papală din 21 ianuarie 1436. Subiectele principale ce se regăseau în picturile lui Angelico erau naşterea, patimile, moartea şi învierea Mântuitorului. Renumele său ajunsese până la Roma unde a fost invitat de papa Eugen al IV-lea în anul 1445 pentru ca acesta să reînnoiască Bisericile de aici. Fra Angelico se stabileşte aici la mănăstirea dominicană Santa Maria Soprana Minerva. Talentatul călugăr pictează neîncetat până în ultimul minut al vieţii sale. Fra Angelico se stinge din viaţă în anul 1455, fiind chinuit de durerile sale reumatice. După moartea sa, Papa Ioan al II-lea l-a beatificat şi l-a numit patronul sfânt al artiştilor plastici.
Viorica Romaşcu
