Hotărând să reducă pedepsele pentru hoţi, tâlhari, corupţi şi alte categorii de infractori, autorii proiectului noului Cod Penal s-au gândit că n-ar strica să arate mai multă clemenţă şi faţă de criminalii în serie. Zis şi făcut.
Articolul 176 litera c) din Codul Penal actual prevede că se consideră omor deosebit de grav şi poate atrage pedeapsa cu detenţia pe viaţă omorul comis „de către o persoană care a mai săvârşit un omor”.
Potrivit textului actual, circumstanţa agravantă menţionată se aplică tuturor celor care anterior au mai comis un omor consumat sau o tentativă de omor, iar după un timp săvârşesc iarăşi o infracţiune de omor, adică celor cunoscuţi sub denumirea de „criminali în serie”.
Raţiunea acestei circumstanţe agravante este de domeniul evidenţei, relevând periculozitatea extremă a celor care săvârşesc în mod repetat infracţiuni de omor. Din acest punct de vedere, nu are nicio importanţă dacă unele fapte de omor comise în mod succesiv au fost consumate sau au rămas doar în formă de tentativă. Dacă uneori victima este salvată prin intervenţia promptă a medicilor nu înseamnă că agresorul este un criminal mai puţin periculos decât în cazul când victima ar fi decedat. Pentru a caracteriza profilul periculos al criminalului, relevantă este agresiunea comisă cu intenţia de a ucide (de exemplu, împuşcarea victimei cu o armă de foc), în vreme ce producerea sau nu a morţii victimei ţine adeseori de hazard.
Pornind de la acest raţionament, dacă o persoană a comis o tentativă de omor, iar ulterior comite un omor consumat, conform Codului Penal actual riscă să fie condamnată la detenţie pe viaţă.
Aşa au stat lucrurile până în prezent, dar nu vor mai fi aşa conform noului Cod Penal. Potrivit articolului 187 litera e) din proiectul noului Cod Penal, se va considera omor calificat numai fapta celui „care a mai comis anterior o infracţiune de omor în formă consumată”.
Criminalul va putea fi pedepsit cu detenţie pe viaţă numai dacă şi victima anterioară a decedat. Dacă însă criminalul ar fi comis anterior una sau mai multe tentative de omor, oricât de multe, după care va comite şi un omor consumat, el nu va putea fi condamnat la detenţie pe viaţă.
De pildă, se ştie că infractorul Serghei Gorbunov a fost condamnat la 15 ani pentru o tentativă de omor. Dacă ar fi găsit vinovat pentru comiterea vreunuia din omorurile de la Braşov, conform Codului Penal actual ar risca pedeapsa cu detenţia pe viaţă. Însă conform noului Cod Penal el ar putea fi pedepsit doar cu închisoare de cel mult 25 de ani.
Chestiunea pe care o supunem atenţiei publice poate fi rezolvată în noul Cod Penal fie într-un fel, fie în altul, după cum se va aprecia oportun de către Parlament. Dacă va considera că gorbunovii nu sunt periculoşi, ci merită îngăduinţă, Parlamentul va accepta propunerea Ministerului Justiţiei.
Însă pentru a decide în această chestiune Parlamentul ar trebui să ţină seamă şi de părerea opiniei publice faţă de pericolul criminalilor în serie. În SUA, de pildă, dacă opinia publică cere pedepse aspre pentru anumite infracţiuni, chiar pedeapsa cu moartea, nici un guvern sau parlament nu îndrăzneşte să încalce voinţa cetăţenilor. Aşa înţeleg americanii democraţia adevărată.
Pentru corecta informare a cititorilor precizăm că Ministerul Justiţiei a mai făcut şi în trecut o propunere similară de modificare a Codului Penal, dar acea propunere a fost respinsă de Parlament prin Legea nr. 140/1996, fiind considerată neîntemeiată.
V. Stănescu
