Ana Maria Geogescu fata ce cânta „Mă înec în ochii tăi” este o persoană destul de sensibilă, chiar dacă am criticat-o uneori pot spune că în spatele dojenilor mele nu au fost intenţii răutăcioase. Înţeleg că această tânără a trecut printr-o perioadă destul de grea în viaţa ei, dar acum pare să îşi revină. Iată o parte a existenţei ei pe care mulţi nu o cunoşteam. Cântăreaţa scrie următoarea povestioară pe blogul ei:
„Sunt acasă. De câte ori mă uit la rozeta din covor îmi amintesc de Scufiţa Roşie. Singura amintire de la doi ani…şi pot să jur că am amintirea asta. Asta şi pentru că eram îngrozitor de speriată şi încercam să o liniştesc pe mama cântând „Scufiţa Roşie eu sunt”…tata era desemnat primar interimar, aveam gardă la uşă iar fratele meu de frică se căţărase pe dulapuri cu toate cuţitele din bucătărie, ca să ne apere. Eu stăteam exact în rozeta de flori de pe covor şi gânguream cântecul…afară, era revoluţie şi tata putea să nu se mai întoarcă deloc. Îmi reamintesc în fiecare an toate televiziunile despre asta…iar mama nu a schimbat covorul.
Tata e plecat într-o altă revoluţie…fratele meu e căţărat pe idealuri înarmat cu tot felul de speranţe, mama, îl aşteaptă pe tata. Mă uit la revoluţia asta din Moldova…şi mă gândesc că în locul soldaţilor disperaţi să apere ar putea fi fratele meu, tatăl meu..iubitul meu. Nu înţeleg nici acum…cum nu înţelegeam nici la doi ani, de unde atâta ură, de unde atâta violenţă…? Nu voi scrie despre revoluţie…am oricum prea puţine informaţii şi subiectul mă depăşeşte iar amintirile sunt grele. Am luat întotdeauna viaţa ca pe o luptă, am demonstrat că pot să supravieţuiesc, că pot să mă adaptez dar mai presus de toate că în momente de criză sunt extrem de puternică. Asta am învăţat de la tata.
Am o singură slăbiciune…care poate să pună capăt supravieţuirii mele, dragostea. Şi mi-a fost evidenţiat defectul, scos cu forcepsul, probat şi umilit. Da, asta m-a făcut să mă simt slabă de nenumărate ori. Pentru că nu puteam să înţeleg cum puteam să ies demnă din atâtea situaţii grele dar când era vorba de inima mea pierdeam controlul. Fără să fac vreo asemănare…am crescut cu poveştile marilor eroine din istorie, femei incredibil de inteligente, de puternice, de demne. Toate însă, vulnerabile în faţa omului drag. Cleopatra, Queen Elizabeth, Ioana DîArc, Sissi…şi deşi am făcut research…sunt sigură că şi Ecaterina Teodoroiu a iubit. Şi oare asta le-a făcut fragile, împotriva puterii evidente?”, se întreabă Ana Maria pe blogul ei. (M.C.)
