Care este durata clauzei de confidenţialitate, ne întreabă Cristina Zelea din Snagov?
Clauza obligă părţile ca pe toată durata contractului individual de muncă şi după încetare să nu transmită date sau informaţii de care au luat cunoştinţă în timpul executării contractului, în condiţiile stabilite în regulamentele interne, în contractele colective de muncă sau în cele individuale. Obligaţia de confidenţialitate incumbă ambelor părţi ale contractului individual de muncă, angajator şi angajat. Referindu-ne strict la obligaţia de confidenţialitate aceasta reprezintă de fapt obligaţia salariatului de a păstra secretul de serviciu. Clauza îşi produce efectele dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii de valabilitate:
-să fie expres prevăzută în contractul individual de muncă;
-să fie precizate expres informaţiile confidenţiale.
Suntem de părere că obiectul clauzei de confidenţialitate nu cuprinde şi informaţiile clasificate ca secret de serviciu prin legea privind protecţia informaţiilor clasificate. Pentru acest tip de informaţii legea instituie pentru persoana care urmează să desfăşoare o activitate sau să fie încadrată într-un loc de muncă ce presupune accesul la informaţii clasificate, obligaţia de a prezenta conducătorului unităţii un angajament scris de păstrare a secretului.
Considerăm de asemenea că prin clauză nu sunt avute în vedere numai informaţiile confidenţiale definite astfel prin regulamentul de ordine internă sau contractul colectiv, ci şi alte informaţii a căror dezvăluire sau diseminare este interzisă expres prin contractul individual. Informaţiile care fac obiectul clauzei de confidenţialitate pot ajunge la cunoştinţa părţilor cu ocazia încheierii şi executării contractului individual. Pentru a elimina dificultăţile de probare a încălcării acestei clauze este important ca părţile să definească prin contract informaţiile confidenţiale. Până în prezent s-au întâlnit în practică două abordări care nu se exclud neapărat una pe alta:
-definirea exactă a informaţiilor confidenţiale în funcţie de domeniul de activitate;
-stabilirea unei proceduri interne de însemnare a informaţiilor confidenţiale plecând de la modelul privind protecţia informaţiilor secrete de serviciu.
Pentru identificare, documentele conţinând informaţii confidenţiale vor fi inscripţionate cu litera S înaintea numărului de înregistrare. De asemenea, vor fi marcate cu însemnul stabilit de angajator. Accesul angajaţilor la astfel de documente se va face numai în baza autorizaţiei scrise emisă de angajator. Compensarea salariatului pentru respectarea clauzei nu reprezintă o condiţie de validitate a acesteia, cu alte cuvinte se poate aprecia obligaţia de confidenţialitate ca fiind o obligaţie de serviciu normală.
Efectele:
o dată îndeplinite condiţiile de valabilitate clauza de neconcurenţă are ca efect obligaţia părţilor de a nu transmite date sau informaţii de care au luat cunoştinţă în timpul executării contractului;
nu se interzice părţilor să transmită orice date sau informaţii de care au luat cunoştinţă în timpul executării contractului, ci numai acele informaţii definite ca fiind confidenţiale prin contractul individual.
Obligaţia de confidenţialitate incumbă părţilor atât pe durata executării contractului, cât şi după încetarea acestuia, fără a se preciza o durată maximă în care clauza îşi poate produce efectele.
Răspunderea părţilor:
Nerespectarea clauzei de confidenţialitate de către oricare dintre părţi atrage obligarea celui în culpă la plata de daune – interese.
Daunele interese reprezintă pentru creditor, partea păgubită, un echivalent în bani destinat să acopere prejudiciul suferit ca urmare a neexecutării, executării cu întârziere sau executării necorespunzătoare a contractului de către debitorul aflat în culpă. Cuantumul daunelor – interese poate fi evaluat convenţional de către părţi prin contractul individual. Asta nu înseamnă că instanţa nu poate diminua suma prevazută de părţi dacă nu este proporţională cu prejudiciul produs şi dovedit.
Dacă părţile nu înţeleg să prevadă prin contract cuantumul daunelor – interese, va fi stabilit de instanţă în funcţie de evaluarea prejudiciului. Dovada prejudiciului suferit ca urmare a nerespectării clauzei aparţine părţii vătămate.
Încălcarea obligaţiei de confidenţialitate de către salariat poate determina şi răspunderea disciplinară dacă este considerată abatere disciplinară. În ultimă instanţă se poate ajunge chiar la desfacerea contractului de muncă. Desigur că cele două răspunderi, disciplinară şi patrimonială, pot fi cumulate.
Felicia Mirea
