Afacerea Skoda cum a fost numită în presa vremii, a rămas cunoscută în istoria proceselor celebre din România perioadei interbelice fiind una dintre afacerile în care escrocheria şi corupţia au atins culmi inimaginabile în dauna statului român şi a contribuabilului de rând.
Cercul începe să se strângă în jurul lui Seletzky, organele de contrainformaţii româneşti culeg dovezi despre activitatea sa de spionaj privind dotarea armatei române. Pe de altă parte rapida îmbogăţire a reprezentantului uzinelor Skoda a determinat o urmărire insistentă a acestuia pentru evaziune fiscală de către organele ministerului de finanţe, care spre sfârşitul anului 1932 au constatat că reprezentanţa trebuie să plătească statului român sub formă de impozite circa 69 de milioane de lei. Drept urmare, în ziua de 10 martie 1933 organele financiare române efectuează având aprobarea Parchetului o descindere la reprezentanţa Skoda situată în strada Batiştei nr. 6 şi la locuinţa lui Seletzky.
Rezultatele percheziţiei au depăşit aşteptările. Procedându-se la deschiderea caselor de fier au fost scoase la iveală numeroase documente secrete care conţineau informaţii privitoare la mijloacele de apărare ale României, a fost găsită tabela cu calibrul tuturor gurilor de foc ale armatei române, copiile de pe contractele M.A.N. cu toate casele furnizoare de armament, rapoartele prin care generalul Samsonovici arăta consiliului de miniştrii concluziile sale asupra desfiinţării uzinelor de armament Copşa Mică – Cugir, copii de pe foaia calificativă a M.A.N., note de apreciere defavorabile asupra unor generali şi ofiţeri dar şi o serie de scrisori cu caracter confidenţial. A reieşit clar că directorul reprezentanţei Skoda se angajase în acţiuni de spionaj împotriva statului român. La toate acestea s-au mai adăugat o serie de dovezi, chitanţe, ştate de plată din care reieşea caracterul dubios al afacerilor patronate de reprezentantul Skodei şi comisioanele enorme acordate unor persoane desemnate cu nume cifrate.
În acest moment intră în scenă ministrul de Justiţie Mihai Popovici, a cărui intervenţie avea semnificaţia unui ordin de încetare a anchetei. Urmează o intensă activitate de culise în care sunt antrenaţi toţi cei care primiseră comisioane. Discuţiile între membrii guvernului, comandantul corpului II armată şi Parchetul militar au durat până în ziua de 12 martie 1933 când s-a hotărât reluarea anchetei.
Profitând de acest răgaz, Seletzky a strâns principalele documente compromiţătoare şi a distrus majoritatea probelor scrise, fapt care a făcut ca membrii comisiei de anchetă să nu descopere decât foarte puţine documente noi atunci când au reluat cercetările.
Afacerea Skoda a intrat pe rol în dimineaţa zilei de 1o martie 1933. Probele concludente pe care le-a administrat comisia de anchetă au determinat în cele din urmă arestarea lui Seletzky care a fost apoi deferit justiţiei. Înainte de arestare au fost luate toate măsurile pentru a preîntâmpina izbucnirea unui conflict diplomatic cu Cehoslovacia, ţara în care îşi avea sediul uzinele Skoda. În acest scop, ministrul de Externe al României Nicolae Titulescu s-a consultat cu ambasadorul Cehoslovaciei la Bucureşti şi cu Eduard Benes, omologul său, explicându-le situaţia în detaliu. În faţa probelor evidente prezentate de ministrul român de Externe aceştia au fost de acord ca reprezentantul Skodei să fie arestat şi deferit justiţiei.
Seletzky nu şi-a pierdut speranţele şi nu a deznădăjduit. El spera să fie salvat în primul rând de persoanele suspuse cu care venise în contact şi cu care făcuse afaceri, cărora le dăduse mari sume de bani. De aceea, pe tot timpul desfăşurării anchetei el a refuzat să dea orice relaţii despre aceste persoane şi spera să poată împărţi în continuare sume importante pentru a-şi salva pielea. (va urma)
Felicia Mirea
