„A te simţi singur” este o stare emoţională în care persoana experimentează un puternic sentiment de gol şi izolare. Fiecare persoană are perioade când este singură datorită circumstanţelor sau a alegerilor pe care le face.
A fi singur poate fi experimentat ca fiind ceva pozitiv, plăcut şi reîmprospător emoţional, dacă acest sentiment se ţine sub control. Solitudinea este starea de a fi singur, separat de alţi oameni, dar cu decizia luată conştient de a fi singur. „A te simţi singur” este însă o solitudine nedorită. Starea „patologică” de a te simţi singur se poate manifesta în sentimente de abandon, îndepărtare, depresie, insecuritate, anxietate, neajutorare, lipsă de sens, resentimente. Dacă aceste sentimente persistă perioade lungi de timp, pot să împiedice individul în dezvoltarea unor relaţii sănătoase şi a unui stil de viaţă normal. Şi, aşa cum vom vedea că au obiectivat ultimele cercetări ştiinţifice, singurătatea afectează chiar starea de sănătate. Starea de „a te simţi singur” poate apare şi în cadrul căsătoriei sau al relaţiilor de cuplu unde apar manifestări de supărare, resentimente, sau unde dragostea nu poate fi împărtăşită reciproc.
În aceste cazuri, acest sentiment poate arăta o disfuncţie a comunicării. Printre simptomele obişnuite care semnalează apariţia stării de singurătate sunt: credinţa că „oricine altcineva” are prieteni, sentimentul de a fi inadecvat(ă) şi neîndemânatic(ă) în societate, convingerea că ceva nu este în regulă cu propria persoană, sentimentul că nimeni nu o înţelege, refuzul schimbării sau încercării de noi lucruri, sentimentul de „gol”, deprimare, sau chiar apariţia de idei suicidare. Subliniem încă o dată că singurătatea este o emoţie umană obişnuită experimentată de orice om, la un moment dat, şi nu este un defect. Doar accentuarea acestui sentiment „de a te simţi singur” şi închistarea în starea respectivă generează efectele nedorite atât asupra psihicului cât şi asupra sănătăţii. (A.M.)
