Pentru ortodocşii din toată ţara, data de 24 februarie este una de mare însemnătate, căci atunci se prăznuiesc întâia şi cea de-a doua Aflare a capului Sfântului Ioan Botezătorul, înainte mergătorul Domnului nostru Iisus Hristos.
Temându-se Salomeea cea necurata şi cu Irodiada, mama sa, să nu învie Botezătorul dintre cei drepţi, au dat porunca să se arunce trupul sfântului, iar capul să fie îngropat în curtea împăratului Irod. Însă Ioana, soaţa vistiernicului, degrabă îl dezgroapă şi îl purta la loc dosit, în muntele din satul lui Irod. Acolo îl aflară mai întâi călugărul Inochenţie, care îl cinsti tot timpul cât a trăit, iar mai apoi, în zilele împăraţilor Constantin şi Elena, doi monahi cărora mergătorul înainte li s-a arătat în vis şi le-a poruncit să-l scoată din măruntaiele pământului. Neplăcându-i sfântului apucăturile cele rele ale călugărilor, îi dădu porunca unui olar sărman ce cu aceştia călătorea să îl ia cu dânsul.
Triste fură zilele când capul se afla în păstrarea presbiterului Eustaţie, eretic de-ai lui Arie, care se fălea el însuşi cu minunile pe care Botezătorul le săvârşea, până în ziua când fu în sfârşit izgonit din peştera unde acesta vieţuia de voievodul cetăţii Emesa. Pe acel loc se ridica degrabă o mănăstire, iar capul Botezătorului rămase mulţi ani sub aceasta îngropat, neştiut de nimeni, până ce îl afla arhimandritul Marcel, la data de 24 februarie. De acolo, capul sfântului trecu cu mare fală în Constantinopol, apoi în Comani, unde sfântul Ioan Gură de Aur a trecut la cele sfinte, fiind în cele din urmă descoperit de împăratul Mihail şi trimis îndărăt la Constantinopol. (A.M.)
