În mitologia românească, pricoliciul este un duh rău, în care se transformă unii oameni după moarte şi care ia înfăţişarea unor animale.
Ca şi strigoii, ei sunt spirite malefice, trezite din morminte spre a face rău oamenilor. În timp ce strigoii se aseamănă cu forma pe care au avut-o în viaţă, pricolicii apar întotdeauna ca lupi sau câini mari. Se crede că oamenii cu adevărat răi se transformă în pricolici după moarte şi continuă să le facă rău altor oameni. De asemenea pricolicii sunt cunoscuţi în lumea vie ca şi copii făcuţi între rudele de gradul 1 şi 2 care se nasc cu coadă sau două „cucuie” în cap semnificând coarne de diavol. Pricolicii mai sunt arătaţi în mitologia românească asemeni unor copii cu o energie care nu se mai termină, care fac numai năzdravanii şi rău altor oameni, şi care comunică cu animalele pentru a face pagubă – precum vite pentru a nu mai da lapte, găini pentru a nu mai da ouă, câini etc. (A.M.)
