Valeriana calmeaza durerile de inima

Denumiri populare: Adolean, iarba pisicii, gusa porumbelului.

Descriere: In pamant, are un rizom scurt, cilindric, cu numeroase radacini, de culoare cenusiu-bruna sau brun-galbui, cu miros caracteristic, care se accentueaza dupa uscare. Frunzele sunt dispuse opus, florile au structura asimetrica si miros placut, de culoare rosiatica, roz-violaceu sau alb, fructul fiind o achena.

Locuri de crestere: Este o planta erbacee, vivace, care creste de la campie pana in regiunea muntoasa, prin fanete, locuri umede, pe valea raurilor, la marginea padurilor, in tufa­risuri, prin zavoaie. Infloreste din mai pana in septembrie.

Recoltare: In scopuri medicinale se foloseste rizomul impreuna cu radacinile. Recoltarea se face toamna, dupa vestejirea partilor aeriene. Dupa uscare, produsul obtinut are miros ca­rac­teristic, de acid valorianic si gustul dulceag, aromat, putin amar.

Principii active: Ulei volatil, acizii cafeic si clasagenic, alcoloizi de natura actidinica (valeriononina), combinatii triter­penoidice, denumite voleporiati.

Actiune farmacologica: Actiunea principala este de sedare a sistemului nervos si cardiac si antispastica.

Intrebuintari: Planta este cunoscuta ca unul dintre cele mai bune medicamente cu actiune calmanta asupra intregului sistem nervos. Are proprietatea de a micsora starile de excitatie, regleaza palpitatiile inimii (nevroza cardiaca) si aduce un somn linistit (in insomnii). Calmeaza spasmele muschilor, recomandandu-le in colicile stomacale de natura nervoasa. Se mai utilizeaza in astm si combate sensibilitatea la vomare (voma). Este hipotensiv.

Preparare si utilizare: Ceaiul se administreaza treptat, in cursul zilei sau seara la culcare. Din cauza gustului neplacut se prefera tinctura de valeriana.

Tratament in traditiile populare: Ceaiul din radacini se bea pentru calmarea nervilor. Din amestecul de radacina de adolean cu radacina de la feriga dulce se bea ceaiul rezultat pentru hipertensiune si inima marita. Impotriva durerilor la inima se bea ceai facut din planta intreaga. Se mai bea pentru bolile neuropsihice (isterie – palpitatii) radacina plamadita in rachiu.

Etimologia cuvantului: Cuvantul „Valeriana“ vine de la latinescul „Volere“ adica „a fi puternic“, „a fi sanatos“, facand referire la insusirile terapeutice ale plantei. Cuvantul latinesc „officinalis“ vine de la „farmaceutic“.