În ediţia de duminică, 15 februarie, a emisiunii „Te vezi la ştirile PRO TV”, difuzată începând cu ora 13:15, Cristian Tabăra îi va conduce pe telespectatorii PRO TV în Bucovina, la Cacica şi Soloneţul Nou, locuri în care trăieşte comunitatea pitorească a polonezilor din România. Cristian Tabără spune că oficial, aproape 4000 de polonezi trăiesc astăzi în ţara noastră, majoritatea în judeţul Suceava, dar şi în Bucureşti, Timiş şi Hunedoara. În realitate, potrivit statisticilor „Dom Polski” – Uniunea polonezilor din România, numărul acestora s-ar ridica la aproximativ 10.000.
Încă din perioada Evului Mediu au existat contacte între cele două populaţii, iar această legătură a devenit cu timpul din ce în ce mai solidă. În secolul al XVIIIlea, odată cu începuturile exploatării sării în mina de la Cacica, foarte mulţi specialişti polonezi au venit în Bucovina. Astfel se poate spune că, într-un fel, mare parte din istoria polonezilor în România începe … sub pământ. Tot acolo, în mina de sare de la Cacica, a fost şi primul loc de rugăciune din zonă – într-o mică încăpere, cioplită manual, s-a înălţat o cruce de sare la care se închinau şi catolicii, şi ortodocşii deopotrivă. Acest lucru îl pot face şi vizitatorii din ziua de azi, pentru că micul altar s-a păstrat. O sală uriaşă, dedicată acum practicării sporturilor, servea, la începutul secolului XX drept sală de bal. Împodobită cu candelabre enorme din fier forjat cu lumânări, bănci de lemn pentru odihnă, dotată cu spaţiu pentru garderobă, bufet şi orchestră, sala de bal din salina Cacica era locul ideal pentru petrecerile înaltei societăţi de la începutul secolului XX.
Şi regele Carol obişnuia pe vremuri să participe la astfel de distracţii
În mină se găseşte chiar şi un mic lac artificial, pe care lumea bună obişnuia să se plimbe în două bărcuţe minuscule trase de mineri. Chiar şi regele Carol a încercat acest tip de distracţie atunci când a vizitat minele de la Cacica. Însă comunitatea polonezilor din Bucovina înseamnă mult mai mult decât minele de sare de la Cacica. Înseamnă spiritualitate – biserica datează de la începutul secolului al XIXlea, dar şi tradiţie, menţinută prin eforturile ansamblului Solonceaka şi bineînţeles bigos – mâncarea tradiţională poloneză ce tronează pe mese la loc de cinste în zilele de sărbătoare. Cristian Tabără a vizitat comunitatea polonezilor chiar într-o zi de sărbătoare, când toată suflarea Soloneţului Nou serba, alături de ambasadorul Poloniei în România, ziua patriei mamă. „Un model pentru întreaga Europă” – astfel a catalogat ambasadorul Poloniei relaţia dintre românii şi polonezii din Soloneţul Nou, informează site-ul protv.ro. (M.C.)
