Denumire populara: Bradulet, bradisor, barba-ursului, coada-manzului, iarba de cositor, parul porcului, codaie.
Descriere: Tulpinile sunt de doua feluri: fertile si sterile. Cele fertile apar primavara, sunt de culoare brun deschisa, fara ramuri, cu frunze concrescute, care se termina cu un spic sporifer oval. Tulpinile sterile apar la inceputul verii, sunt de culoare verde-deschis, cu coaste evidente, aspre si tari, mult ramificate verticilat.
Locuri de crestere: Planta perena, erbacee, care creste pe marginea raurilor, luncilor nisipoase, umede, de la campie pana la zona montana.
Recoltarea: Se recolteaza tulpinile sterile, vara, in iulie-septembrie. Produsul recoltat nu are miros, iar gustul este dulceag.
Principii active: substante minerale, saruri de potasiu saponine si flavonoide, ulei volatil, vitamina C.
Actiune farmacologica: diuretica – datorita acidului silicilic si equisetaninei, antimicrobiana, expectoranta si remineralizanta.
Intrebuintari: avand actiune hemostatica prin marirea numarului de eritrocite, se utilizeaza in anemie secundara posthemoragica. Se mai foloseste ca remineralizant in tuberculoza pulmonara si ca hemostatic in hemoragii, metroragii si epistaxis. Are actiune diuretica in guta si in reumatism. In bronsite, datorita saponinelor, usureaza expectoratia. Prin actiunea antimicrobiana a uleiului volatil si a sarurilor de potasiu cu efect diuretic se utilizeaza in bolile de rinichi si de vezica. Prin diureza produsa, actioneaza favorabil in bolile de inima, ficat, piele etc. In ulcer gastric, ca hipo-acidifiant si hemostatic.
Preparare si utilizare: Intern sub forma de decoct ca diuretic sau o lingurita de planta maruntita cu apa rece. Se foloseste de doua ori pe zi intre mese. Se mai poate folosi pulberea ca atare, ca mineralizant in tuberculoza pulmonara.
Tratamente in traditia populara: Tulpinile fertile se folosesc contra diareii la copii. Datorita proprietatilor diuretice si astringente, decoctul se ia contra durerilor de rinichi, de stomac, a diareii si in raceli, naduseli si boli de piept.
Etimologia cuvantului: „Equisetum“ provine de la cuvantul latinesc „equus“, care inseamna „cal“ si „seta“ („saeto“) care inseamna „par“, „coada de cal“. Cuvantul „arvense“ provine de la latinescul „arvum“ care inseamna „camp“, „ogor“, aluzie la faptul ca el creste pe ogoare.
