Se insistă foarte mult, în ultimele zile, pe numirea traseistului politic Dan Docan la şefia RA-APPS, aspect care, cu siguranţă, foloseşte unora şi deranjează foarte tare pe alţii. Sforarii şefi de prin culisele politicii, dar mai ales analiştii de serviciu de prin presa dâmboviţ eană, îl dau pe acest individ dubios, Dan Docan, căruia nu i-ar sta bine decât într-o cămaşă dungată, drept favorit pentru a prelua şefia RA-APPS. Docan a fost revocat din funcţia de director general al Imprimeriei Naţionale la jumătatea lunii ianuarie. Soţia sa, Marinela Docan, este director comercial la sucursala „Triumf” a RA-APPS, deci băiatul cunoaşte bine unde trebuie să pună degetul.
Docan, specialist în jupuit bugetul statului
Imprimeria Naţională a devenit, în ultimii ani, o vacă de muls, mai multe afaceri frauduloase prejudiciind serios bugetul instituţiei. Dosarele care s-au aflat la dospit au fost scoase la lumină, pentru că în joc sunt sume mari de bani sustrase practic de la buget. Dacă fraudele cu terenuri descoperite de poliţie se cifrau, la nivelul anului 2006, la câteva sute de mii de dolari, afacerea „Docan” s-a ridicat la mai multe milioane de dolari. Am putea spune că pentru Docan a fost afacerea vieţii sale. Dacă vechea conducere a Imprimeriei Naţionale s-a mulţumit cu afaceri cu hârtie în valoare de circa un milion de euro, la nicio lună de la preluarea funcţiei de director general de către Dan Docan, acesta adulmecă un adevărat „chilipir” imobiliar şi se lansează în afaceri cu terenuri prejudiciind statul cu circa 2 milioane de dolari, smulse din buzunarul contribuabililor. Afacerea „Docan” i-a umplut contul unui sirian cu 4 milioane de dolari.
Căpuşarea firmelor şi pierderea urmei banilor
În perioada 2000-2004, directorul general al Companiei Naţionale a Imprimeriilor Naţionale SA (CNIN) – Dan Docan – a reuşit să pună la punct una din marile strategii de spălare a banilor. Totul s-a făcut, chipurile, în beneficiul companiei pe care o reprezenta. Conform unor documente pe care le deţine ATAC, Dan Docan şi Valentin Vagaon directorul financiar-contabil al CNIN, la acea vreme, au parafat cumpărarea frauduloasă a unui teren de 12.050,20 mp. şi construcţiile situate pe acesta. Terenul este situat în sectorul 6 al Capitalei, pe B-dul Iuliu Maniu nr. 244, cel pe care s-a construit noul sediu al CNIN. S-a plătit un preţ nejustificat de mare pentru terenul respectiv (faţă de valoarea reală), iar preţul a fost majorat artificial prin vânzări succesive de la o firmă-fantomă la alta. Nu este lipsit de importanţă nici faptul că banii au fost plimbaţi prin fosta ABN AMRO Bank, devenită între timp, RBS Bank, iar intermediarii sunt, nu întâmplător, cetăţeni arabi de negăsit la adresele indicate şi care, potrivit IGP, nu au intrat niciodată în ţară.
Cine este Dan Docan?
Este nici mai mult nici mai puţin decât fiul unui fost general DIE, actual general în rezervă. Acesta a activat până în 1989-1990 pe spaţiul Franţa-Belgia, unde, se pare, a răspuns şi de rezidentul de la Anvers (Belgia), Traian Băsescu. Traiectoria profesională a lui Dan Docan arată cam aşa: 1981 – Jurisconsult la Consiliul Popular Judeţean Giurgiu, 1982 – Jurisconsult Consiliul Popular al sectorului 4 al Capitalei, 1990 – Şef serviciu Juridic şi Contencios Administrativ Primăria sectorului 4, 1992 – Secretarul Consiliului Local sectorul 5, 1994 – Secretarul Consiliului Local sector 3, 1996 – Judecător la Secţia Contencios Administrativ a TMB, 1998 – Director coordonator al Direcţiilor Juridică, Legislativă, Analiză, Strategie şi Protecţie economicosocială din Departamentul de Control al Guvernului, 1999 – Director al Direcţiei Anchete din CNVM, 2000 – Director general al Departamentului juridic CNVM, 2002 – Director general al Imprimeriilor Statului.
Ce trebuie reţinut, dacă nu cumva v-au luat deja durerile de cap, este faptul că, pentru prima dată, un funcţionar dintr-un consiliu popular de sector (care organiza îndeobşte mitingurile ceauşiste) a participat la Revoluţie şi a fost remarcat prin fapte deosebite. În 1992, lui Dan Docan i-a fost eliberat certificat de luptător pentru victoria Revoluţiei Române din decembrie 1989. În acelaşi an, Ion Iliescu a semnat şi „Brevetul” nr. 226 de „luptător”. Apoi Dan Docan a alergat să-şi ia teren pe lacul Snagov. Normal, eroii trebuiau onoraţi.
(Va urma) Mircea Gheorghiu
