Categorie: Reportaj

Tentaţia separatismului a renăscut de-a lungul Europei numai că puţini sunt cei care se întreabă ce se va întâmpla cu datoriile suverane ale statelor care s-ar scinda. Asta în condiţiile în care scoţienii îşi doresc independenţa începând cu 2014, suveranitatea flamandă are vânt din pupa şi, în acelaşi timp, guvernul provinciei spaniole Catalonia se înscrie pe aceeaşi traiectorie.

Puţin câte puţin, Europa este „cucerită” de concept, iar promotorii ideii trec sub tăcere punctul critic al demersului: datoria suverană. Nimeni nu pare pregătit încă să dea un răspuns clar la ce se va întâmpla cu datoria Belgiei dacă Filandra şi-ar declara independenţa …

După ce băncile i-au atras pe români în capcana „creditului cu buletinul”, criza fabricată şi-a arătat colţii. Sute de mii de salariaţi „disponibilizaţi”, sau pur şi simplu concediaţi, n-au mai avut resurse nici pentru supravieţuire, cu atât mai puţin pentru a-şi achita datoriile şi ratele la bănci.

Aşa cum am importat fel de fel de „sărbători” comerciale, gen Valentine Day sau Halloween, tot astfel a fost importat sistemul occidental „american”, prin care s-a împuiat pe plaiurile mioritice – nici nu se putea altfel – o nouă specie de paraziţi – „recuperatorii”, un fel de vulturi devoratori de „cadavre”. Războiul psihologic purtat …

Pericolele bioterorismului

Variola. Este o maladie foarte contagioasă. În absenţa unui tratament specific, mortalitatea atinge un procent de 30% dintre persoanele nevaccinate. Se transmite de la persoană la persoană, prin contact direct sau prin intermediul unui obiect contaminat, dar nu prin apă sau prin aer.

Pesta (ciuma). Există încă în anumite părţi ale lumii. În fiecare an, OMS raportează între 2.000 şi 4.000 de cazuri de ciumă în întreaga lume. Mortalitatea este între 50% şi 90% pentru cazurile netratate şi de 15% în cazurile tratate. Febra Lassa, Ebola. Sunt extrem de contagioase, în cele …

Directorii de la conducerea OPSPI (Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie) îşi dublează sau chiar triplează salariul anual prin calitatea de reprezentant al statului în diverse comisii de licitaţie, privatizare, negociere la companiile de stat, potrivit unei analize Realitatea.net.

Nu vom afla cât câştigă Remus Vulpescu pentru conducerea procesului de privatizare la Oltchim decât în momentul în care îşi va publica declaraţia de avere pentru anul în curs. Până acum, şeful OPSPI nu şi-a respectat obligaţia de a-şi publica declaraţia de avere – am fi ştiut măcar câţi bani a făcut Vulpescu în mediul privat, ca avocat şi practician în …

Experimentul 770. 770 este numărul decretului dat de Ceauşescu în februarie 1966, când românilor li s-a impus cea mai sinistră măsură dictatorială, vizând sporirea cu orice preţ a populaţiei. Femeile au fost obligate, fără nici o reţinere, să dea naştere la cât mai mulţi copii, iar celor care nu erau fertile li s-a impus un impozit „de celibat”, inventându-se totodată măsuri draconice împotriva celor care încercau să nu se supună acestei imixtiuni în viaţa intimă a cuplurilor.

Orice planificare familială a naşterilor, orice mijloc contraceptiv au fost interzise. Sub ameninţarea unor pedepse teribile, femeile care nu-şi doreau o sarcină se vedeau …

România a luat deja multe „medicamente amare” recomandate de FMI şi, drept rezultat, pare bine poziţionată pentru a avea parte de o creştere accelerată în următorii ani, comentează pe blogul său Mark Mobius, omul din spatele Fondului Proprietatea, preşedinte executiv al Templeton Emerging Markets Group.

El crede că cele mai recente turbulenţe politice din România sunt un exemplu despre cum „politica şi luptele pentru putere pot impiedica progresul economic”, dar acum, după ce o parte din nesiguranţa politică a fost înlăturată, consideră că România îşi poate continua drumul într-un mod productiv.

În opinia acestui adevărat guru al pieţelor emergente, lupta pentru autoritate …

Care este soarta unui jurnalist de provincie neînregimentat, care nu vrea să trăiască din „firimiturile” vreunui baron local, indiferent de culoarea politică a acestuia?

E greu, trebuie să strângi din dinţi şi să încerci să rezişti până la capăt în perioada asta nu tocmai fericită, când presa a fost o zonă foarte afectată de criză şi bătălia politică. E greu să rezişti, să ai coloană vertebrală… Eu zic că am mers bine şi dacă am rezistat până acum, în aceste condiţii, sunt convins că va fi mai bine în viitor. Iar faptul că „baronii locali” există peste tot, mai ales în …

Minerii se aflau peste tot în Bucureşti: în clădirea Televiziunii Române, în holul hotelului „Intercontinental”, în Piaţa Romană sau Piaţa Universităţii. Făcuseră baricade şi primiseră, din partea unor cetăţeni, …

După frământări care duraseră mai multe zile, minerii au hotărât să pornească spre capitala României, pentru a-i pedepsi pe guvernanţii care nu acceptaseră să vină în Valea Jiului, pentru negocieri. Primul pe „lista neagră” era premierul de atunci, Petre Roman.

Aşa cum am văzut în episodul trecut, ortacii „au făcut rost” de garnituri de tren, după ce au „convins” reprezentanţii Căilor Ferate cu ameninţări, cu pumni şi picioare. Nici nevinovaţii nu au scăpat prea uşor, deşi singura lor vină a fost că se aflau acolo în acel moment. Clădirile staţiilor de pe traseu au fost devastate, iar funcţionarii, bătuţi. Minerii …

În lupta politică din ultima perioadă s-a făcut, destul de des, trimitere la mineriadele din anii ’90. Analogiile cu evenimentele respective, atât din punct de vedere al faptelor, cât şi ar efectelor avute pe plan internaţional au sau nu acoperire. Demersul nostru jurnalistic nu este unul politic. Se adresează atât celor care au trăit evenimentele despre care facem vorbire, dar şi celor mai tineri, care au auzit despre mineriade, dar este posibil să aibă o percepţie deformată a acestor mişcări social-politice. Tocmai de aceea, vom prezenta doar fapte concrete, fără comentarii.

ATAC vă prezintă, în serial, dedesubturile Mineriadei din 1991. Secundă …