Categorie: Reportaj

Pe la 1495 se ridica prima şcoală românească din Ardeal, în curtea primei biserici pentru a căror construcţie românii primiseră învoire de la judele Braşovului.

Şcoala românească – zidită în anul 1495, reclădită la 1760

În Şcheii Braşovului s-au plămădit valori de spiritualitate românească, ale căror începuturi trebuie căutate încă de pe vremea geto-dacilor, când la „Pietrele lui Solomon”, în satul dacic de altă dată supravieţuiau dârji strămoşii acestor meleaguri. Arheologia (încă puţin studiată aici) şi obiceiurile „Junilor braşoveni” (de asemenea puţin valorificate) stau mărturie pentru îndepărtatele vremuri ale continuităţii noastre. În perioada medievală, românii …

Atentatele din 11 septembrie 2001, soldate cu prăbușirea Turnurilor Gemene și peste 3.000 de morți, constituie, fără îndoială, evenimentul care a marcat cel mai puternic ultimul secol. Și ne referim atât la amploarea fără precedent a acelui act terorist, la spectaculozitatea lui, cât și la repercusiunile pe care le-a avut pe plan mondial.

Acum, la zece ani de la tragedia de la World Trade Center, serviciile secrete americane au anunțat că anchetează asupra unei posibile amenințări de atentat terorist, considerată „ credibilă, specifică, dar încă neconfirmată. Departamentul Securității Statului a anunțat, joi, că deține informații privind organizarea …

Fost preşedinte al Senatului şi al Academiei, istoricul săcelean Alexandru Lapedatu şi-a legat numele, printre altele, de o chestiune esenţială în istoria ţării: depozitarea Tezaurului la Moscova.

O copilărie agitată
Fraţii gemeni Ion şi Alexandru Lapedatu s-au născut, în 14 septembrie 1876, în satul Cernatul Săcelelor din judeţul Braşov. Cele patru sate, care formează astăzi oraşul Săcele, se mândresc că au dat României opt academicieni. Tatăl lui Alexandru, profesorul Ioan Lapedatu, s-a căsătorit în Cernatu cu fata unui negustor înstărit. Tatăl gemenilor a murit când ei nu împliniseră un an. Până la 7 ani au …

La începutul secolului, problemele oraşului erau asemănătoare cu cele cu care ne confruntăm în prezent. Gunoaiele, iluminatul stradal şi străzile prost pavate le dădeau de furcă străbunicilor. Curăţenia se făcea cu cisterne de stropit, trase de cai. Mulţi se plângeau de mirosul urât, din cauza canalizării deschise.

Telefonul a apărut prin anul 1919
Foarte greu a pătruns electricitatea. Primăria Braşov avea, pe locul unde acum se află intersecţia Hărmanului cu Vlahuţă, o fabrică de gaz aerian. Iniţiativa pentru introducerea curentului în oraş a fost privată. Primele firme de electricitate, ca „Unirea”, Fabrica de ciment „Kugler”, asigurau iluminatul străzilor Livada …

Extremistul maghiar Csibi Barna (foto), care în luna martie a spânzurat în centrul municipiului Miercurea-Ciuc (judeţul Harghita) o păpuşă cu chipul lui Avram Iancu s-a ales cu dosar penal, după ce a fost prins, la Universitatea de Vară Tusvanyos, comercializând produse cu caracter extremist.

O echipă formată din poliţişti şi procurori l-a identificat pe Csibi Barna în incinta Universităţii de Vară de la Băile-Tuşnad, unde avea un stand cu produse ce conţineau inscripţii, lozinci şi simboluri cu caracter xenofob şi naţionalist- extremist. Oamenii legii au confiscat produse în valoare de 4.400 lei, după ce au verificat legalitatea documentelor de provenienţă a …

În timpul vieţii, Ecaterinei Cardini i s-a spus Momuloaia şi a locuit multă vreme în Braşov. Era nepoata unui negustor din Şchei. Atunci când a murit, nimeni n-a stat s-o plângă. Nici nu s-a răcit bine în mormânt, că rudele au şi început să se certe pe averea rămasă în urma ei. S-au dus la Tribunal, că doar nu erau să lase galbenii pe mâini străine. După un proces greoi, cel care a pus mâna pe o şesime din avere a fost chiar nepotul ei, scriitorul Ion Luca Caragiale.

Mama lui Caragiale, grecoaică din Braşov

Ecaterina Momolo Cardini, pe numele de fată …

Lacul Sfânta Ana (în maghiară Szent-Anna tó) este un lac vulcanic, fiind singurul astfel de lac de pe întreg teritoriul României. Este situat în masivul Ciomatu, de pe stânga Oltului, în apropiere de Tuşnad. Lacul este aşezat pe fundul craterului unui vulcan stins, denumit Ciomatu (sau, după alte surse, Ciomadu), din masivul vulcanic Puciosu, locul celei mai recente erupţii vulcanice în Carpaţi şi în Europa de Est, care a avut loc acum câteva zeci de mii de ani (probabil mai recent de acum 42.000 ani).

Misterul lacului Sfânta Ana

Zona Lacului Sf. Ana se află la o înălţime de 950 metri, suprapusă …

După ce au „vegheat destinele proletariatului”, Statuile comuniştilor „au intrat în ilegalitate” Dorinţa de a dăinui veşnic i-a îndemnat pe oameni să-şi construiască mausolee şi piramide a-şI mumifice morţii sau să se reîntrupeze în piatra statuilor. Dar se pare că nimic nu rezistă trecerii timpului şi schimbărilor din societate. Talibanii au distrus statuile gigantice ale lui Budha, arabii au mutilat Sfinxul, mormintele faraonilor au fost jefuite, iar osemintele lor, amestecate cu nisipurile deşertului. Mai recent, în istoria noastră, comuniştii au exilat sau distrus monumentele regimului precedent, pentru ca, după Revoluţie, să vină şI rândul statuilor lor …

„CANTAFABULE” mărul discordiei între Nicu Covaci şi UCMR

Nicu Covaci se luptă în justiţie să-şi recupereze drepturile băneşti cuvenite din vânzarea discului „Cantafabule” şi coloana sonoră a filmului „Nemuritorii” în regia lui Sergiu Nicolaescu. Muzicianul afirmă că, până în anul plecării, avea informaţia, de la cunoştinţe ce lucrau la Electrecord şi în magazine, că s-au vândut cam 460.000 de discuri CANTAFABULE. Redăm, în continuare, scrisoarea-declaraţie a lui Nicu Covaci.

„Acest lucru nu era de mirare atunci, căci toate celelalte discuri, aşa cum a recunoscut şi avocatul Electrecordului, s-au vândut în număr de câteva sute de mii, iar CANTAFABULE era cel mai …

Deşteaptă-te, române!” este, din 1990, imnul naţional al României.Muzica are autor necunoscut. Versurile şi aranjamentul aparţin lui Andrei Mureşanu (1816 – 1863), poet de factură romantică, ziarist, traducător, un adevărat tribun al epocii marcate de Revoluţia de la 1848.
Cu tot respectul cuvenit acestui simbol naţional sacru, fixarea sărbătorii în 29 iulie este o eroare, bazată pe argumente istorice inconsistente. O eroare legiferată, însă, din 1998, Parlamentul a adoptat o lege ce a consacrat ziua de 29 iulie drept Ziua Imnului Naţional.

Tot de atunci prof. dr. pr. Vasile Oltean, directorul Muzeului Primei Şcoli Româneşti şi preşedintele Fundaţiei omonime, se zbate …